Visit PokerStars.com

Balanta de plati
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de takepopescu in 2010-06-15 16:14
BALANȚA DE PLĂTI. Balanta de plati a unei țări înregistrează în mod detaliat toate tranzacțiile care au loc într‐o anumită perioadă între rezidenții țării respective și rezidenții altor țări. Balanța de plăți reliefează toate operațiunile pe care o țară le realizează cu exteriorul. Toate înregistrările au loc în moneda națională. În balanța de plăți se înregistrează două tipuri de tranzacții:
1.Tranzacții care implică exportul şi importul de bunuri şi servicii (dar și transferuri unilaterale) şi care se regăsesc în contul current.
2.Tranzacții care implică o cumpărare sau o vânzare de active. Activele pot lua forma banilor (depozite), acțiuni, fabrici, datorie guvernamentală (titluri de stat), terenuri. Toate cumpărările şi vânzările de active se înregistrează în contul de capital și financiar. Balanța de plăți are, deci, două componente: contul curent și contul de capital și financiar.
Contul current reflectă tranzacţiile cu bunuri şi servicii ale unei economii cu restul lumii, la acestea adăugându-se veniturile şi trasferurile curente generate de operaţiunile aferente celui de-al doilea cont al balanţei de plăţi; include următoarele posturi: tranzacții cu bunuri și servicii, venituri și transferuri curente. Structura Contului Curent:Bunuri şi servicii (Balanţa comercială);Venituri (Balanţa veniturilor);Transferuri curente (Balanţa transferurilor curente)
A.Tranzacțiile cu bunuri și servicii.Exporturile și importurile de bunuri sunt considerate tranzacțiile vizibile ale unei țări. Reflecta BALANŢA COMERCIALĂ A UNEI ŢĂRI;Tranzacţiile cu bunuri = COMERŢUL VIZIBIL;Tranzacţiile cu servicii = COMERŢUL INVIZIBIL. Principala problemă care apare în legătură cu înregistrarea exportului și importului de bunuri este legată de valoarea la care se înregistrează bunurile respective. Majoritatea țărilor înregistrează atât importurile, cât și exporturile la valoarea f.o.b (free on board), deci la prețul de vânzare, la care se adaugă costurile de depozitare și de încărcare până în momentul în care părăsesc țara sursă. Tranzacțiile cu servicii. Se poate vorbi despre un comerț vizibil (cu bunuri) și despre un comerț invizibil (cu servicii). În această din urmă categorie intră transportul de persoane de orice tip (cu avionul, trenul etc.), transportul mărfurilor, servicii de comunicație, de construcție, de asigurări și alte servicii financiare dar și servicii culturale sau de divertisment. Componente: transporturile,turism- călătorii,alte servicii:servicii de comunicaţii ,servicii între filiale , servicii informatice , servicii juridice , consultanţă contabilă, managerială ,servicii financiare ,servicii de publicitate, marketing şi sondaje publice ,servicii în construcţii ,servicii de arhitectură, inginerie şi alte servicii tehnice.Sumele înregistrate pe CREDIT reflectă încasările României din serviciile realizate în plan extern, în timp de sumele înregistrate pe DEBIT reflectă plăţile efectuate de România către exterior.Spre exemplu, dacă avem în vedere un student al ASE plecat cu mobilitate erasmus, cheltuielile efectuate de acesta la nivelul ţării unde a obţinut mobilitatea se înregistrează pe DEBITUL Balanţei SERVICIILOR.
B.Venituri În cadrul acestui post se înregistrează veniturile și cheltuielile cu dividendele aferente acțiunilor sau cu dobânzile. Cuprinde:venituri din muncă ,venituri din investiţii directe (profit),venituri din investiţii de portofoliu (dividende),venituri din alte investiţii de capital (dobânzi).
Creditul = ÎNCASĂRI ALE REZIDENŢILOR ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE;Debitul = ÎNCASĂRI ALE NEREZIDENŢILOR ÎN ROMÂNIA (sau, altfel spus, plăţi ale României către străinătate).
C. Transferurile curente.Transferurile presupun toate acele fluxuri monetare sau reale care nu au la bază achiziții de bunuri sau servicii.TRANSFERURI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE: Sunt reprezentate, în cazul României, de: CREDIT: Fondurile europene primite de la Bugetul UE ;Fonduri de preaderare; Fonduri structurale ;Fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală; DEBIT: plăţi ale României către UE (contribuţia acesteia – spre exemplu);TRANSFERURI PRIVATE: Cea mai mare parte: transferurile celor care lucrează în străinătate
Contul de capital și financiar. contul de capital și financiar înregistrează toate tranzacțiile internaționale cu active financiare. Practic, aici se înregistrează modificarea activelor și datoriilor financiare ale unei tari față de exterior. Acest cont are două componente: contul de capital(transferuri de capitalului c nu au la baza contraprestatie, de exemplu transferuri d drepturi de proprietate) și contul financiar (include cele mai importante componente:Investiţiile,Împrumuturile,Activele de rezervă). La rândul lor, componentele contului financiar sunt:ACTIVE: reflectă modificările apărute în:investiţiile rezidenţilor în străinătate, achiziţionarea de titluri de valoare externe,derivate financiare, plasamente în depozite la băncile din străinătate, împrumuturi şi rezerve oficiale.PASIVE: reflectă:investiţiile nerezidenţilor în România, depozitele nerezidenţilor,derivatele financiare, creditele şi împrumuturile atrase: Credit → creştere a investiţiilor realizate de nerezindeţi în România (spre exmplu) → (+) resurse în România; Debit → diminuare a activelor financiare deţinute de nerezidenţi în România (o repatriere a resurselor financiare ale nerezindeţilor) →(-) resurse ; Întrările de capital → aport de capital din exterior (creştere a datoriilor către exterior) → se înregistrează pe CREDIT; Ieşirile de capital → scădere a datoriilor către export → se înregistrează pe DEBIT; Soldul final: Credit –Debit → şi reflectă:(+) intrări de capital (creşterea datoriilor faţă de exterior); (-) ieşiri de capital (scădere a datoriilor faţă de exterior.
Investitiile straine: componenta importanta a contrului financiar si d capital; se impart in:Investițiile directe; Investițiile de portofoliu;Alte investitii;Activele de rezervă. ;A.Investițiile directe.Investițiile directe sunt cele care urmăresc implicarea în managementul unei firme și au, în general, scopuri productive;Reflectă o relaţie investiională de durată, între o entitate rezidentă şi o entitate nerezidentă;de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit;În funcţie de natura capitalului: Capital social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor nerezident ce deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei societăţi rezidente;Creditele dintre investitorul străin nerezident şi societatea rezidentă;Profitul reinvestit. După contribuţia fluxului de participaţii străine la capital:Greenfield; Fuziuni şi achiziţii;Dezvoltare de firme; .B.Investițiile de portofoliu. Reprezintă toate achizițiile și vânzările internaționale de active financiare, precum acțiuni, obligațiuni, certificate de depozit sau alte instrumente ale pieței monetare. C.Alte investiții În cadrul acestui capitol se înregistrează creditele comerciale în care contrapartidele provin din două țări diferite, împrumuturile primite de la FMI, depozitele realizate de nerezidenți în România și depozitele realizate de rezidenți în străinătate.
D.Activele de rezervă Acest post are o importanță deosebită în cadrul fiecărei economii. Rezerva valutară are rolul de a garanta plățile externe ale unei țări în ultimă instanță, în cazul în care există probleme referitoare la plata datoriei externe. De asemenea, rezerva valutară este utilizată de către decidenții de politică monetară pentru a interveni pe piața cursului de schimb.
Principiile contabile care stau la baza întocmirii Balanței de Plăți. Principiul dublei contrapartide, fiecare tranzacție se înregistrează de două ori, o dată pe partea de debit şi o dată pe partea de credit.
Pe partea de debit se înregistrează: (i) activele reale desemnând importuri și (ii) activele financiare care desemnează o scădere a datoriilor către exterior sau o creștere a activelor externe.
Pe partea de credit se înregistrează: (i) activele reale desemnând exporturi și (ii) activele financiare care desemnează o creștere a datoriilor către exterior sau o scădere a activelor externe.Importurile se regăsesc pe partea de debit a contului curent, iar exporturile pe partea de credit.

La sfârşitul fiecărui an, balanța de plăți trebuie să fie în echilibru, i.e. să aibă sold 0, să
se soldeze. Datorită faptului că fiecare tranzacție se înregistrează în dublă contrapartidă,
suma dintre soldul contului curent și soldul contului de capital ar trebui să fie 0. În
realitate nu se întâmplă aşa. Există unele erori, omisiuni, datele vin din surse diferite și cu
viteze diferite. Diferențele de raportare sunt inerente și acestea apar mai ales pe partea
contului de capital, întrucât sunt dificil de monitorizat numeroasele tranzacții financiare
care au loc între rezidenții diferitelor țări. Din acest motiv, în afară de contul curent și
contul de capital și financiar, există un cont de erori și omisiuni (a se vedea Figura 4.1),
care asigură faptul că soldul balanței de plăți la sfârșitul fiecărui an este 0.
În afară de toate operațiunile înregistrate de balanța de plăți, există și capitaluri
clandestine care circulă prin canale ilicite și care nu apar în contabilitatea națională. De
exemplu, în țările în care există restricții la circulația de capitaluri și eventual, regim de
curs de schimb fix, capitalurile clandestine furnizează o metodă de a eluda aceste
controale. Capitalurile clandestine circulă și în cazul în care contul de capital este perfect
liberalizat, în scopul spălării banilor, mită etc. Comerțul cu bunuri poate fi utilizat pentru a
facilita mișcarea capitalurilor clandestine. Astfel, în cazul în care se urmărește intrarea
unor capitaluri ilicite în țară, importurile vor fi supra‐facturate, iar exporturile vor fi subfacturate.
Importatorul străin va plăti suma mai mică exportatorului autoton prin mijloace
legale, iar diferența va fi livrată într‐un cont secret pe care exportatorul îl deține în
străinătate. Structura utilizării venitului (PIB) la nivel macroeconomic, pe componente de consum, este:
Y = C + G + I + (E- X);La rândul său, venitul total după impozitare, are ca destinaţie: consumul şi economisirea.
Ca urmare: Y –T = C + S; T + C + S = C + G + I + (E- X);Altfel spus:(E- X) = (T - G) + (S – I);E - X < 0
(deficit de cont curent) este dat de:deficitul bugetar şi de preferinţa pentru investiţii în defavoarea
procesului de economisire.
EXEMPLE:
1. Import de bunuri: Un român cumpără printr‐un transfer în cont un Volkswagen Polo, plătind 12000
EUR, cursul EUR/RON fiind de 4,3, deci suma plătită este de 51600 lei.
DEBIT(CONT CURENT)
+A (achizitie automobile-import bunuri) 51600 ron
CREDIT(Cont d capital si financiar)
-A (scad activele externe) 51600 ron.
În realitate, în balanța de plăți se înregistrează și o operațiune intermediară: importul
de bunuri generează o creștere a activelor României, dar și o creștere a datoriilor față de
exterior. În momentul în care se realizează plata exporturilor, scad datoriile înregistrate
față de exterior, dar scad și activele financiare externe.

2. Export de bunuri
Un cetățean german achiziționează o Dacia Logan în valoare de 9000 EUR (38700
RON la cursul de 4,3 RON/EUR). Cum se reflectă această tranzacție în balanța de plăți a
României?

DEBIT(Cont capital si financiar): +A cresc activele financ externe
CREDIT( Cont current): -A vanzare automobil(export bunuri);

Observăm că importurile se regăsesc pe partea de debit a contului curent, iar
exporturile pe partea de credit. Soldul contului curent se calculează ca fiind debit – credit și
reprezintă deficit în cazul în care partea de debit este mai mare decât partea de credit, cum
este cazul României .În ceea ce privește contul de capital și financiar, intrările de capital echivalează cu un
aport de capital al străinilor în România, deci cu o creștere a datoriilor față de exterior.
Intrările de capital se înregistrează pe partea de credit (unde se regăsește și plata
importurilor). Ieșirile de capital echivalează cu o scădere a datoriilor față de exterior și se
înregistrează pe debit (unde se regăsesc și veniturile din export). Soldul final al contului de
capital și financiar se calculează ca fiind credit ‐ debit și reprezintă un excedent în cazul în
care este pozitiv, arătând că intrările de capital au fost mai mari în comparație cu ieșirile.

3. Import de servicii
În timpul vizitei la Paris, un român plăteşte o cină în valoare de 100 EUR (430 RON)
cu cardul.
DEBIT(Cont current): +A achizitie cina( import servicii)
CREDIT(Cont capital si financiar): -A scad activele financiare externe;

4. Investiție de portofoliu
Un român cumpără acțiuni de la Bursa de la Viena în valoare de 1500 EUR (6450
RON).
DEBIT(Cont capital si financiar) +A investitii d portofoliu realizate d romani in exterior;
CREDIT( Cont capital si financiar) -A scad activele finance externe;

5. Transferuri din străinătate
Un român care lucrează în Italia trimite familiei de sărbători 1000 EUR (4300 RON).
DEBIT( Cont capital si financiar) +A (cresc activele finance externe)
CREDIT( Cont current):+P(cresc transferurile exteriorului fata Ro

Factori determinanți ai contului curent.

1.Cursul real de schimb: cursul real, nu cel nominal, influențează exportul net; o creștere a cursului de schimb real (o depreciere reală) este echivalentă cu o creștere a prețurilor din exterior față de prețurile din România, ceea ce duce la creșterea exporturilor și la diminuarea importurilor.O apreciere reală are efecte opuse.
2.O abordare macroeconomică. Venitul total produs într‐o economie (Y) reprezintă cererea totală pentru consum privat (C), pentru consum guvernamental (G), investiții (I) și export net (E‐X). ecuația echilibrului macroeconomic general: . Pe baza aceste ecuatii se pot face mai multe comentarii pertinente din punct de vedere economic:
1. Deficitul de cont curent (X‐E) se poate datora deficitului bugetar (G‐T)(deficitele gemene), unui nivel prea ridicat al investițiilor sau unui nivel prea scăzut al economiilor.2. În cazul în care o țară înregistrează un deficit bugetar (G‐T>0) mai mare decât surplusul contului de capital (S‐I >0), în mod sigur țara respectivă va înregistra un deficit al contului curent (X‐E >0). 3. Un deficit al contului curent se poate acoperi prin reducerea deficitului bugetar, prin scăderea investițiilor sau prin creșterea nivelului economiilor

.CONDIȚIA MARSHALL‐LERNER. Potrivit acestei condiții,deprecierea reală
a monedei naționale îmbunătățește situația contului curent numai dacă volumul
exportului și al importului sunt suficient de elastice în raport cu valoarea cursului
real.(mai exact,dacă suma elasticităților importurilor și exporturilor în funcție de
cursul real de schimbeste supraunitară).

Comentarii

  1. Miulescu Daniela

    Felicitari foarte bun articolul. :)

  2. nurse practitioner

    Beneficial info and excellent design you got here! I want to thank you for sharing your ideas and putting the time into the stuff you publish! Great work!


Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile


X
Termeni si conditii de utilizare